vineri, 21 noiembrie 2014

Recenzie Adam si Eva de Liviu Rebreanu

„Nu sunt putine marturisirile lui Liviu Rebreanu despre propria-i opera, dar una dintre ele, reluata de cate ori a avut ocazia, e de natura sa surprinda, in ciuda motivatiei ce o avanseaza. Intrebat de reporteri despre preferintele sale in legatura cu creatiile-i romanesti, nu a ezitat niciodata sa raspunda Adam si Eva.Nu stiu daca preferinta autorului pentru Adam si Eva se explica prin propriile lui marturisiri sau daca avem si noi dreptate prin incercarea de a identifica un mecanism mai putin vizibil in vesnic tainuitele miracole ale creatiei. Sau poate sa fie pur si simplu o afectiune aparte, ca pentru un copil ceva mai sensibil si firav, avand nevoie de o atentie speciala. Cine stie... “ - Andrei Moldovan



My opinion:

Vroiam sa citesc de ceva timp cartea asta. M-a atras in primul rand titlul si chiar coperta ei. Mi se parea ceva unic venind din partea unul scriitor interbelic. Si plus vroiam sa citesc mai multe carti clasice. Sa iau o pauza de la fantasy si alte genuri.

Si mare mi-a fost mirarea cand am vazut cat de buna poate sa fie cartea asta. Chiar nu ma asteptam la asa ceva si mai ales din partea lui Liviu Rebreanu. Nici nu zici ca e scrisa in anii '90. Parca e altcineva care a scris-o. Atat de modern in scris cat si in poveste.

Dupa cum v-ati putut da seama din titlul cartea se preocupa de mitul adamic si de cele 7 reincarnari ale sufletului. Ea urmareste fiecare incarnare a lui Toma Novac si incercarile lui de a-si gasi implinirea langa persoana iubita. Parca e structurata pe 7 mici nuvele. Nuvele intr-un roman. Asta da subiect si mod de contructie. Nu cred ca mai facut nimeni asa ceva nicioadata sau poate nu am citit eu.

Mi-a placut fiecare incarnare pentru ca era prezentata in niste locuri mitice, extraordinare care te facea sa citesti incontinuu. Plus, fara a-ti dai seama, prin mici observatii, fiecare loc se lega de cel din urma. A fost ceva extraordinar de descoperit.

Mai multe nu vreau sa va spun pentru ca fiecare personaj e diferit de cel precedent, atat barbatul cat si femeia. Cartea merita mult mai mult credit decat i se ofera, dar din pacate tot mai multi tineri uita de minunatiile romanelor romanesti. Iar Adam si Eva este o minunatie de cartea. Cine nu stie mai nimic despre literatura si citesti cartea, o confunda cu o creatie a zilelor noastre.

Asa ca, fuguta, mergeti si o cititi pentru ca merita, iar conceputul si scrisul sunt usor de citit, mai ales ca volumul nu e de mari dimensiuni. Enjoy!


Favorite qoutes:

„Cine se naste trebuie sa moara.“

„Moartea e o pioteza pana in momentul cand omul se pomeneste in bratele ei, fara nicio speranta de intoarcere.“

„Fericirea adevarata e totdeauna o clipa, se gandi bolnavul, cu amintirea ei proaspata in suflet. Mai multa n-ar putea indura firea omului care, deseori, intr-o viata de multi ani, nu are norocul sa intalneasca nici clipa acesta, nici macar sa se aproprie de ea.“

„Naivitatea e virtute divina! Naivitatea, nu filosofia!“

„Dar omul care gandeste nu se poate multumi cu realitati sufletesti nelamurite!“

„Un barbat din milioane de barbati doreste pe o singura femeie din milioane de femei. Unul singur si una singura! Adam si Eva! Cautarea reciproca, inconstienta si irezistibila, e insusi rostul vietii omului.“

„O viata omeneasca nu ajunge insa pentru a prilejui intalnirea barbatului cu femeia. Spatiul si timpul sunt piedici pe care sufletul starns in obezile materiale numai treptat le poate invinge.“

„Intelepciunea indeparteaza pe om de cumintenie.“

„Intre sclava si stapana nu e deosebire. E aceeasi femeie.“

„In visuri el credea mai mult chiar decat in puterea zeilor, socotind ca visurile sunt porunci divine misterioase pe care mintea omeneasca slaba nu le poate intelege.“

„In biblioteca, in aerul patruns cu miros de sofran, plutea undele unui parfum, ca si cand urmele sufletului ei ar fi ramas sa-l ispiteasca.“

„Numai atunci cand se imbolnaveste sufletul, numai atunci e primejdie.“

„Sentimentalismul intelectual a fost si slabiciunea ta inca din copilarie.“


„Indoiala e buna, dar cu masura! Caci, sa nu uitam, indoiala e intotdeauna inceputul negatiei si negatia inseamna distrugere! Numai credinta intareste sufletul si-l deschide pentru adevaruri eterne!“

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu