Recenzie Sub aceeasi stea

Sub aceeasi stea
 de John Green


Fără suferinţă, cum am putea şti ce e bucuria?

Îşi vor aminti oamenii de mine? Ce sens are viaţa mea? Ce vreau să las în urmă?

Deşi un medicament miraculos i-a prelungit viaţa, Hazel Grace Lancaster, în vârstă de 16 ani, are impresia că de când se ştie a fost „în fază terminală".

Însă atunci când fermecătorul Augustus Waters, suferind şi el de aceeaşi boală cumplită, apare la întâlnirile unui grup de suport unde merge Hazel, povestea fetei va fi complet rescrisă.
 Spirite înrudite, împărţind acelaşi farmec şi acelaşi simţ al umorului, Hazel şi Gus încep o cursă contra cronometru în care învaţă ce înseamnă să iubeşti.




My opinion:

Cred ca toata lumea a citit acesta carte.Sau daca nu ati facut o mare greseala.De ce spun asta?Pai citit cartea si o sa vedeti.Buna asta,nu?

Nu,acum pe bune,cartea acesta merita citita capat coada fara a lasa-o din mana.Nu pot sa spun ca am devorat-o din cauza facultatii insa am terminat-o suprinzator de repede.Stiu ca paote sunt cam putin inapoiata,ca majoritatea lumii deja au citio si recitito deja,insa ma bucur ca nu am citito mai reped.Pentru ca astefle cred ca toata ziua doar cartea asta o citeam si mai am multe carti de citit.:))

Am vazut mute recenzii in care toata lumea spune cat a plans la aceasta carte si altele.Surprinzator s-au nu,eu n-am plans.Si ma tot gandeam:Mai,fratilor am citit aceasi carte,sau n-am interpretato eu bine? Ei se pare ca nu a fost asta.Cand spun ca trebuie sa cititi cartea asta nu o spun pentru toata lumea a citito,sau pentru ca este o poveste titpica de dragoste.Nu.Nici gand.Trebuie sa o cititi pentru a fla cum e viata.A afla adevarul vietii.

Acesta carte nu a facuta ca si celelelta tip telenovela.Sincer,cit ca ne plac asa sunt majoritatea.Cartea acesta ne transpune adevarul.Cum e viata.Cand zicem ca viata e o curva,multi dintre noi nu stim la ce se refera pentru ca nu am trecut prin momente grele pentru a sti asta.Insa mai exista si cealalta parte care chiar stie e inseamna asta.Asta ne invata cartea asta.

Viata e cu bune si cu rele.Nu fiecare are parte de happy ending.Poate ca acesta carte e doar o fictiune din punct de vedere al autorului,insa,undeva in lumea asta larga,cineva chiar se identifica cu acesta poveste,cineva se regaseste in ea.Si revin la intrebarea mea de mai sus.De ce n-am plans? Poate pentru ca viata mi-a dat atatea lamai ca nu mai aveam unde sa pun limonada.

De aceea trebuie sa citit cartea asta.Nu pentru povestea de dragoste,nu pentru chimia si tortuta dintre cei doi,ci pentru adevarul vietii.

Cartea are 312 pagini,format 130x200,coperta brosata si o puteti comanda de pe site-ul editurii Trei.